De ce
Ghidul de pe site ține deja, ca date verificate pe textele legale, fiecare cifră de echipament din Europa: cei 40 de jouli danezi, cei 180 N finlandezi, cei 222,7 N maghiari, cele 25 de milimetri portugheze. Sunt împrăștiate pe treizeci de pagini, în unități care nu se compară între ele — newtoni aici, livre acolo, jouli în Danemarca — și nimeni nu le adună când își alege arcul.
Unealta de mai sus le adună. Nu-ți spune ce e legal, îți spune ce cifre îndeplinești; ce e legal e scris pe pagina fiecărei țări, cu trimitere la articolul din lege.
Cum se calculează
Energia săgeții e energia cinetică: jumătate din masă înmulțită cu pătratul vitezei, cu masa în kilograme și viteza în metri pe secundă. 450 de grains la 270 fps dau puțin sub 100 de jouli. Conversiile folosite: o livră-forță e 4,448 newtoni, un grain e 0,0648 grame, un picior pe secundă e 0,3048 metri pe secundă.
Nu e nimic de crezut pe încredere: e formula din manual, aplicată la cifrele din ghid.
Vârful mecanic
Danemarca nu cere vârf mecanic. Din cele treisprezece țări citite, e singura al cărei text îl pomenește deloc, și îl pomenește în două locuri:
- § 5 alin. (2) pct. 1 din ordinul danez al armelor: la cerb, lopătar și sika, vârf fix (fast spids), cel puțin trei lame, diametru tăietor de cel puțin 25 mm. Vârful mecanic nu îndeplinește cerința.
- § 5 alin. (1) pct. 2: la căprior, vulpe, iepure și gâscă se cer 40 de jouli și o săgeată de 25 de grame, „Dog skal anslagsenergien ved brug af pil med mekanisk spids være mindst 70 Joule” — cu vârf mecanic, cel puțin 70 de jouli.
Ordinul nu spune de ce. Nu am citit nici expunerea de motive, nici consultarea publică, așa că articolul nu poate spune ce raționament stă în spatele celor 70 de jouli — doar că cifra e acolo și că e cu 30 mai mare decât la vârf fix.
Dacă bifezi caseta, tabelul aplică exact aceste două reguli: rândul cerbului cade, iar rândul căpriorului cere 70 de jouli în loc de 40.
Ungaria spune explicit că legea nu distinge între vârf fix și mecanic. Finlanda, Slovacia, Serbia, Spania, Franța, Portugalia și Turcia nu pomenesc subiectul în niciun text citit.
Joulii și newtonii nu se convertesc
Întrebarea vine firesc când te uiți la tabel: Danemarca cere jouli, Finlanda cere newtoni — cum treci de la unii la alții? Nu treci. Newtonul e o forță, joulul e o energie; sunt mărimi diferite, ca metrul și secunda. Nu există factor de conversie între ele, iar unealta nu convertește niciodată una în alta.
De asta îți cere amândouă. Forța de tragere pe care o introduci se compară cu pragurile scrise în forță — 180 N, 220 N, 222,7 N, 45 lb. Energia se calculează din masa și viteza săgeții și se compară cu pragurile scrise în energie — cei 40, 70 și 80 de jouli danezi. Singurele conversii pe care le face sunt între unități ale aceleiași mărimi: livre-forță în newtoni, grains în grame, fps în metri pe secundă.
O legătură fizică între ele există — energia pe care arcul o stochează e suprafața de sub curba forță-alungire, iar săgeata primește doar o parte din ea — dar nu e un număr pe care să-l aplici. Ca să afli energia, o măsori: masa săgeții și viteza ei.
De aici urmează, direct din definiții, că forța de tragere nu determină energia: doi arcași care trec amândoi cei 180 N finlandezi pot trimite în animal energii diferite, fiindcă energia depinde și de masă și de viteză. Textul danez cere anslagsenergi (E0), energia la plecarea săgeții — exact mărimea pe care o dă formula, cu viteza măsurată la arc.
Ce nu face unealta
Nu îți spune că poți vâna. Pragurile de echipament sunt ultima cerință dintr-un șir care începe cu permisul, examenul, asigurarea și autorizația fondului. Un arc care trece toate liniile din tabel nu ajută cu nimic în România, unde vânătoarea cu arcul e infracțiune.
Nu rezolvă felul în care se măsoară. Niciunul dintre textele citite nu spune cum se verifică forța de tragere la un control — nici cei 220 N slovaci, nici cei 222,7 N maghiari. Dacă mergi la limită, marja e a ta, nu a legii.
Nu confundă minimul legal cu o recomandare. Cei 40 de jouli danezi sunt minimul legal pentru căprior, iar aceeași lege cere 80 la cerb, lopătar și sika. Ce e potrivit pentru un animal anume nu scrie în niciun text citit.
Nu modelează chiar toate cazurile. Nu verifică numărul de lame — Danemarca cere trei la cerb și la clasa căpriorului, Murcia trei la vânat mare — și nu are bifă pentru blunt, permis în Danemarca la vânatul mic cu 70 de jouli în loc de 40. Nu cuprinde nici excluderile de specii: Danemarca scoate muflonul și mistrețul de sub vânătoarea cu arcul cu totul, prin § 4 alin. (2), oricâtă energie ai avea. Rândurile din tabel sunt clase de echipament, nu liste de specii permise.
Nu se actualizează singură. Cifrele sunt copiate din paginile de țară, iar acelea poartă fiecare data la care au fost verificate. Când o lege se schimbă, se schimbă întâi pagina țării și abia apoi unealta asta.