Tehnică · 12 octombrie 2026

Newtoni, livre, jouli, grame

Un prag dintr-o lege are o cifră și o unitate, iar unitatea spune ce se măsoară. Pragul maghiar pentru arc a trecut prin trei unități în trei ani: livre în 1993, kilopond în 1995, newtoni în 1996. Restul Europei își scrie pragurile în newtoni, kilograme, livre, jouli și grame.

Un prag de echipament dintr-o lege are două părți: o cifră și o unitate. Despre cifre se discută mereu. Unitatea trece de obicei neobservată, deși spune ce anume măsoară legea: forța arcului, energia săgeții, masa ei, lățimea vârfului. Pragurile legale nu se convertesc unele în altele; am explicat de ce în articolul „Ce praguri legale trece arcul tău”, lângă unealta care le compară.

Aici urmărim altceva: cum a ajuns o cifră să fie scrisă așa cum e. Cazul cel mai limpede e Ungaria, unde pragul pentru vânatul mare a trecut în trei ani prin trei unități. Tot ce urmează e citit în texte; unde textele tac, spunem asta.

1993: cincizeci de livre

Ungaria permite arcul din 1990; drumul lui până la lege e povestit în „Vânător fără armă de foc”. Primul prag de forță apare în decretul din 1993, la § 20: la vânatul mare se vânează cu arcul numai cu un arc mai puternic decât unul de 50 de livre forță de tragere (font, în textul maghiar), cu săgeată potrivită pentru vânatul mare.

De unde vine cifra de 50 nu scrie în decret, și nici în celelalte texte pe care le-am citit.

1995: 22,7 kilopond

În noiembrie 1995, guvernul a depus în parlament proiectul unei legi noi a vânătorii. Pragul e acolo, la art. 67 (2), cu speciile numite: cerb, lopătar, muflon, mistreț și căprior se pot doborî numai cu arc de vânătoare cu forța de tragere peste 22,7 kilopond. Așa scrie proiectul guvernului.

Kilopondul e forța cu care Pământul trage o masă de un kilogram; e o unitate veche, care măsoară forța în „kilograme”. Cincizeci de livre înseamnă 22,68 kilograme, iar 22,7 e cifra rotunjită. Socoteala e a noastră: proiectul nu spune că a convertit cele 50 de livre din 1993, dar cifrele se potrivesc.

Kilopondul a rămas în toată dezbaterea. Un amendament a cerut să fie adăugați sika și cerbul Dybowski la lista speciilor și a păstrat cele 22,7 kilopond. Alt amendament cerea să dispară tot alineatul; povestea lui e în articolul despre drumul arcului până la lege.

Recomandarea comisiilor pentru dezbaterea pe articole, din mai 1996, păstrează și ea kilopondul.

1996: 222,7 newtoni

În textul adoptat, legea din 1996 spune la § 67 (2) altceva: arcul trebuie să aibă forța de tragere peste 222,7 newtoni. Aceeași regulă, aceleași specii, altă unitate. Newtonul e unitatea de forță din Sistemul Internațional.

Unde și de ce s-a trecut de la kilopond la newton nu am găsit. Toate documentele parlamentare pe care le-am citit, proiectul, amendamentele și recomandarea comisiilor, scriu kilopond. Legea adoptată scrie newton.

Și conversia are un detaliu. Iată socotelile noastre, nu ale unui text:

Cifra din lege iese, așadar, din kilopond numai dacă cineva a înmulțit cu 9,81. Nu știm cine a făcut socoteala și nici dacă a fost făcută așa. Diferențele sunt sub un newton; le arătăm doar pentru că, după socoteala noastră, 222,7 se potrivește cu 22,7 kilopond, iar 22,7 cu 50 de livre.

Mai e un lucru: legea spune peste 222,7 N. Iar regulamentul examenului din 2022, la proba practică de tragere, cere un arc de cel puțin 222,7 N. După litera celor două texte, un arc de exact 222,7 N e primit la examen, dar nu îndeplinește cerința legii pentru vânatul mare.

Aceeași forță, scrisă altfel

Ungaria nu e singura țară care măsoară forța arcului. Ce diferă de la o țară la alta e unitatea, și uneori cuvântul.

Alungirea nu e un detaliu. Forța unui arc depinde de cât de mult e tras: același arc, la alungiri diferite, are forțe diferite. Dintre textele de mai sus, doar cel toscan fixează alungirea. Cel din Murcia spune că forța se socotește la alungirea arcașului, adică a fiecăruia. Celelalte nu spun nimic. Și niciunul nu spune cum se verifică forța la un control.

Alte mărimi decât forța

Unele legi nu măsoară deloc arcul, ci săgeata.

Danemarca cere energie și masă. Ordinul danez al armelor, la § 5, cere la cerb, lopătar și sika o energie a săgeții la plecare de cel puțin 80 de jouli și o săgeată de cel puțin 33 de grame. La căprior, vulpe, iepure și gâscă cere 40 de jouli și 25 de grame, iar cu vârf mecanic 70 de jouli. Joulul măsoară energia, nu forța; energia depinde de masa săgeții și de viteza ei, iar ordinul cere separat și masa.

Estonia, pe lângă forța arcului, cere și grame: la § 27 (2), săgeata de cel puțin 20 de grame, cu un vârf tăietor de cel puțin 6,4 grame și cu diametrul de tăiere de cel puțin 24 de milimetri.

Lățimea vârfului e mărimea în care textele seamănă cel mai mult: toate cele citite pentru ghid o scriu în milimetri, cu diametre de tăiere între 20 și 25; Franța admite, în locul diametrului, și o lamă lungă de 40 mm. Cifrele, țară cu țară, sunt pe paginile Ungariei, Finlandei, Estoniei, Danemarcei, Franței și Portugaliei.

Ce nu știm

Din texte se vede șirul: 50 de livre în 1993, 22,7 kilopond în 1995, 222,7 newtoni în 1996. Că e aceeași cifră, convertită de două ori, e citirea noastră; o susțin socotelile de mai sus, niciun document nu o spune.

Read this article in English